Criza de imunoglobulină a fost unul dintre cele mai controversate subiecte din România, pe parcursul anului 2018. Reprezentanții Ministerului Sănătății au fost acuzați anul trecut că au ignorat ofertele propuse de producătorii internaționali, în timp ce mii de pacienți sufereau pe paturile spitalelor din țară, deoarece nu aveau acces la tratament.
Imunoglobulina este o substanță obținută din plasma sanguină umană care ajută la prevenirea unor boli precum leucemia sau cancerul. De asemenea, această substanță diminuează capacitatea sistemului imun de a ataca țesuturile organismului și ajută pacienții ai căror anticorpi sunt afectați. Prin urmare, neadministrarea acestui tratament poate fi fatală pentru bolnavi.
Potrivit Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, în România sunt în jur de 500 de bolnavi care fac tratament cu imunoglobulină. Dintre aceștia, o parte însemnată sunt copii. ARPIP a explicat că pacienții cu imunodeficiențe primare depind de imunoglobulină la fel cum pacienții cu diabet sunt dependenți de insulină, în cazul celor cu boli autoimune, tratamentul cu imunoglobulină este necesar în situații de criză majoră (cancer sau leucemie).
Imunoglobulina se află pe lista medicamentelor indispensabile a Organizației Mondiale a Sănătății, iar în 2016, în urma unei hotărâri de Guvern, au ajuns și pe lista de medicamente esențiale în România. Cu toate acestea, criza de imunoglobulină a început în 2017, atunci când, tot printr-o hotărâre de Guvern, Florin Bodog, la acea vreme Ministrul al Sănătății, a eliminat medicamentul de pe listă. Ușor, ușor a dispărut complet de pe piața românească. Pentru că numărul pacienților români care aveau nevoie de imunoglobulină nu era foarte mare, producătorii de medicamente nu au fost motivați de profit, în contextul unui preț redus. Inițial, în 2016, prețul a fost majorat semnificativ, pentru a nu risca dispariția medicamentului din țară. Astfel, prețul a crescut de la cel mai mic la nivel european, până la top 3 cele mai scumpe prețuri din UE. În aceste condiții, fiolele nu se vindeau, iar producătorii au decis, în cele din urmă, scoaterea lor de pe piață.
Acesta a fost contextul în care România a intrat în criză de imunoglobulină. La începutul lunii martie 2018, Guvernul a activat, pentru prima dată în istorie, Mecanismul de Protecție Civilă, acordând un ajutor de stat către UNIFARM SA, care a fost mandatat să asigure necesarul de imunoglobulină în spitale și să distribuie fiolele, în funcție de necesități. Primele doze au venit de la Crucea Roșie din Austria, spre sfârșitul lunii martie a anului trecut. Chiar și așa, dozele au ajuns cu întârziere în spitale. De atunci și până la sfârșitul anului 2018, Compania Naţionalăa UNIFARM a aprovizionat spitalele din România cu cantitatea de 45.424 flacoane de imunoglobulină umană. În urmă declanșării Mecanismului de Protecție Civilă pentru achiziția imunoglobulinei pentru imunodeficiențe primare din statele membre UE și NATO, aproximativ 70 de state au căutat soluții pentru a sprijini România.
Ulterior, la jumătatea lunii iulie 2018, a fost promulgată o ordonanță de urgență prin care Guvernul a alocat din fondul de rezervă peste 44 de milioane de lei Companiei UNIFARM, pentru achiziționarea de imunoglobuline și evitarea unei noi crize. După această învălmășeală, pe fir a intrat și Consiliul Concurenței. Reprezentanții acestei instituții au verificat dacă producătorii și distribuitorii de IU (n.r. imunoglobulină umană) au încercat să oblige autoritățile să renunțe la plafonarea prețurilor. Nu mai puțin de 10 controale au fost efectuate de Consiliul Concurenței, dar și de distribuitori de imunoglobulină din trei țări. Aceștia au suspectat că a existat o înțelegere între firmele producătoare, astfel încât să nu mai aducă imunoglobulină în România. În aceste condiții s-ar fi creat o adevărată criză pe piață ce a forțat autorităâile să cumpere medicamente la prețuri mai mari, pentru a nu lăsa pacienții fără tratament.
Acum, în teorie, tratamentul cu imunoglobulină este în proporție de 100% compensat. La farmacii, un flacon de 5 grame costă o mie de lei. Potrivit specialiștilor, un pacient are nevoie, în funcție de înălțime și greutate, de la 10 până la 125 de grame de imunoglobulină de lună. Astfel, anul trecut, un pacient care nu mai găsea imunoglobulină în spitale trebuia să plătească până la 125 de mii de lei pentru a-și face tratamentul.
În urma unei solicitări de comunicare de informații de interes public, formulată pe baza legii 544, Ministerul Sănătății a precizat că, la data de 29 noiembrie 2018, în depozitul Companiei Naționale UNIFARM SA se află o cantitate de 16.708 flacoane de imunoglobulină umană normală de 2,5 și 5 g, aproximativ 54 de kilograme. De asemenea, la începutul lunii noiembrie 2018, stocul de imunoglobulină raportat la unitățile sanitare era de patru mii o sută șapte flacoane.
Pentru a asigura necesarul de imunoglobulină pentru o perioadă de 3 luni, România are nevoie de aproximativ 49 de kilograme de substanță. Astfel, potrivit informațiilor furnizate de Minister, stocurile însumează mai mult decât necesarul actual. UNIFARM a achiziționat la începutul acestui an alte șapte mii două sute de flacoane pentru a evita problemele cu care s-au confruntat anul trecut. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea a făcut apel la managerii spitalelor din țară să facă toate demersurile necesare pentru aprovizionarea cu imunoglobulină. Aceasta și-a exprimat, în același timp, nemulțumirea față de directorii delăsători care nu au înaintat nicio cerere în care să specifice necesarul de fiole.
Compania Națională UNIFARM a achiziționat imunoglobulina din Austria, Germania, Ungaria, Italia și Statele Unite ale Americii. În privința sumelor cheltuite pe flacoane, în anul 2018, UNIFAMR a achiziționat imunoglobulină de 38.274.892,49 lei, fiind distribuită tuturor solicitanților.
Cu toate acestea, cei care au avut de suferit de-a lungul anilor au fost pacienții. Cel mai grav caz a avut loc în anul 2017. În România a fost înregistrat un deces din cauza lipsei de medicamente. O femeie din Alba s-a stins din viață pentru că nu i s-a administrat tratamentul cu imunoglobulină. Asociațiile de Pacienți au tras un semnal de alarmă în repetare rânduri că sute de pacienţi diagnosticaţi cu imunodeficienţă primară sunt în pericol să moară din cauza lipsei din spitale a imunoglobulinei, deși acest tratament nu ar trebui să lipsească din nicio ţară.
În data de 11 decembrie 2018, în depozitul UNIFARM SA existau stocuri de imunoglobulină pentrum IG Vena – 750 flacoane, Intratect – 53 flacoane, Privigen – 500 flacoane, Pentaglobin- 13163 flacoane, Flebogamma – 2100 flacoane.
Deși Ministerul a dat asigurări că situația este sub control, Casa de Asigurări de Sănătate București a anunțat la sfârșitul anului 2018 că nu a acordat fondurile pe trimestrul IV pentru achiziționarea de medicamente vitale pacienților români. De asemenea, medicii de la spitalele din țară afirmă că dozele trimite nu pot fi folosite pentru toți pacienții, asta deoarece MSN nu a specificat cărei categorii de pacienți se potrivesc. De asemenea, sunt spitale care au achiziționat imunoglobulină din fondurile de rezervă, în 2018. Deși în țară au ajuns mii de doze, acestea s-au dovedit insuficiente.
România continuă să se confrunte cu probleme serioase în ceea ce privește sistemul sanitar, însă lipsa de medicamente culminează cu toate celelalte neajunsuri.
un articol de SEBASTIAN ŞETREANU
