ANCHETĂ: JOACA DE-A AMENDA. Cum ies prostituatele pe plus, iar statul… pe minus

0

Administrațiile publice locale primesc lunar sute de procese verbale cu amenzile colecționate de femeile care practică prostituția sau de aceia care stau cu mâna întinsă la fiecare colț de stradă și cerșesc pentru câțiva lei. Numai în anul 2018, polițiștii din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Dâmbovița și jandarmii de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Dâmbovița au aplicat sancțiuni contravenționale a căror valoare depășește suma de 1 milion de lei. Pentru a mai diminua din sumele restante, primăriile apelează la instanța judecătorească de la care așteaptă transformarea sancțiunilor pecuniare în ore de muncă în folosul comunității.

În Târgoviște, la fiecare intrare în oraș, femeile care practică prostituția își fac traseul. Podul Mihai Bravu, în zona campusului Universității Valahia, pare însă să fie locul preferat de acestea. Ziua de lucru începe dimineața și se termină târziu, în noapte, cu ultimul client. Tarifele variază între 50 și 200 de lei, în funcție de cerințele clientului, dar și de locul unde se află femeia care se vinde. În afacere mai sunt implicați și cei care pun la dispoziție locurile, pentru consumarea serviciului propriu-zis.

Polițiștii din cadrul IPJ Dâmbovița au organizat mai multe razii pentru combaterea prostituției. Numai în anul 2018, oamenii legii au aplicat 1.173 de amenzi acelora care atrăgeau diferite persoane, în vederea întreținerii de raporturi sexuale pentru obținerea de foloase materiale. De asemenea, jandarmii de la IJJ  Dâmbovița au aplicat 192 de amenzi și 28 de avertismente scrise, pe legea care interzice prostituția. Contravaloarea totală a sancțiunilor se ridică la 96.400 de lei. Profitând de actuala lege, femeile care practică prostituția își văd de „afacerea”, în urma căreia reușesc să scoată sume mari, la fiecare final de zi. În schimb, statul ”colecționează” amenzi pe care nu le mai încasează niciodată.

Legea spune că neachitarea amenzilor contravenționale se pedepsește cu ore de muncă în folosul comunității, iar neprezentarea la programul de muncă se sancționează tot cu o amendă contravențională. Practic, se creează un grad ridicat al modului în care sunt încasate aceste sancțiuni.

Dacă o persoană nu achită amenda în termen de 30 de zile de la momentul în care sancțiunea a rămas definitivă și nu există posibilitatea executării silite a acesteia, reprezentanții primăriilor pot cere instanței de judecată înlocuirea amenzii cu obligarea contravenientului la prestarea muncii în folosul comunității. Totuși, legea nu stipulează nicio sancțiune pentru cei care refuză să muncească în folosul comunității pentru a scăpa de amenzile primite.

Mai concret, dacă persoanele pentru care instanța de judecată a stabilit prestarea ore de muncă în folosul comunității, nu se vor prezintă la locul unde trebuie să desfășoare activitatea, primarul poate sesiza din nou instanța. La rândul său, judecătorii pot înlocui orele de muncă cu o amendă. Astfel, cineva care nu are bunuri sau venituri pe numele său, nu poate fi executat silit, dar nici obligat să-și achite datoriile către stat sau să muncească în folosul comunității.

În teorie,  după emiterea de către instanță a unui mandat de executare a prestării unei activități în folosul comunității, primarul are obligația să îndeplinească dispozițiile date de judecători. Edilul orașului este cel care trebuie să stabilească ce fel de muncă va face fiecare persoană, dar și programul de lucru, care, potrivit legii, nu poate depăși opt ore pe zi. Tot primarul este care care trebuie să-i supravegheze pe cei care sunt nevoiți să lucreze pentru comunitate, cu sprijinul unităților de poliție. Mai departe, legea spune că persoana amendată trebuie să se prezinte în cel mult trei zile la primarul localității de domiciliu pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii.

Ministrul de Interne, Carmen Dan a inițiat, la sfârșitul anului 2018, un proiect de lege în care propune ca pedeapsa pentru neefectuarea muncii în folosul comunității să fie închisoarea de la 3 luni, la 2 ani. Guvernul nu s-a opus proiectului, însă a ținut să precizeze că incriminarea propusă pare excesivă. Proiectul a fost avizat tacit, însă parlamentarii nu au luat încă o decizie asupra sa.

Potrivit vechiului cod penal (valabil până în 2014), aceste persoane erau pedepsite cu închisoarea, însă acum, aceste fapte nu se mai încriminează. ”Cel mult se pot aplica sancțiuni administrative, însă nu au cum să fie plătite pentru că se duc acolo unde acestea (n.r. prostituatele) sunt în spațiu. Adică, nicăieri. Practic, amenda ajunge la primăria de unde aparțin.”, declară un avocat.

Alte găuri mari în bugetele locale sunt făcute de cerșetori. La Târgoviște, nu este zi în care femeile de etnie rromă, care poartă în brațe copii mici să nu taie calea trecătorilor. Zona cea mai tranzitată de cerșetori este centrul orașului. La ora actuală, cerșetoria a devenit una dintre mai profitabile afaceri din țara noastră. Potrivit statisticilor, peste 70 de mii de copii stau pe străzi cu mâna întinsă.

Polițiștii și jandarmii se confruntă zilnic cu situații în care persoanele care apelează la mila publică recurg la diverse trucuri, păcălindu-i pe trecători  pentru câțiva lei. Astfel, după ce au fost identificate persoane care pozau în cerșetori cu handicap, orbi, muți, cu membrele amputate sau fețe mutilate, polițiștii au trecut la fapte. Pe parcursul anului trecut, jandarmii au aplicat 39 de amenzi și au dat 15 avertismente cerșetorilor, în valoare totală de 4720 de lei. De asemenea, polițiștii municipali au intervenit și ei pentru combaterea cerșetoriei și au dat peste 130 de amenzi, pe parcursul anului trecut. Alți peste 20 de mii de lei care nu vor ajunge niciodată în visteria statului.  Un număr mare de amenzi neachitate vine și din zona celor care au desfășurat activități comerciale ilicite. Oamenii legii au aplicat peste 1.100 de amenzi.

O altă propunere legislativă, făcută însă la începutul acestui an, vizează modificarea modului în care amenzile contravenționale neplătite sunt transformate în muncă în folosul comunității. Mai exact, documentul stipulează că, în cazul creanțelor neplătite într-un anumit termen, decizia înlocuirii amenzii cu muncă în folosul comunității va fi luată de către consiliul local și nu de o instanță judecătorească, așa cum se întâmplă în prezent. Dacă proiectul va ajunge să se aplice, atunci când se va depăși termenul pentru plata unei amenzi contravenționale, consiliul local va decide înlocuirea acesteia cu obligația de a presta muncă în folosul comunității.

De menționat faptul că nici cerșetori, nici prostituatele, cum de altfel, nicio persoană care refuză să-și plătească amenzile nu poate fi obligată să muncească fără să fie remunerată. Ba mai mult, existența unei astfel de prevederi, ar fi neconstituțională. Atunci când inculpatul este audiat în fața primei instanțe, completul de judecată este obligat să-l întrebe pe acesta dacă își dă acordul să presteze o muncă în folosul comunității neremunerată.

Astfel, banii care teoretic sunt în posesia autorităţii locale,  nu sunt în realitate decât nişte amenzi scrise de poliţişti şi jandarmi. Legea le permite prostituatelor, cerșetorilor și celor care comercializează produse contrafăcute la colț de stradă să-și vadă liniștiți de treabă, pentru că, orice s-ar întâmpla, ei nu vor ieși, în niciun caz, pe minus. Statul pare depășit de situație, iar modificarea legislației în vigoare se tot amână.

O anchetă realizată și documentată de SEBASTIAN ȘETREANU 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here